Unde s-a nascut neamul romanesc?

ÎNCEPUTURILE
Neamul românesc s-a născut în jurul Transilvaniei.

Savanţii din veacul trecut le-au numit pe acele popoare "indo-europene" fiindcă au împânzit spre apus Europa întreagă ş iau ajuns spre miazăzi şi răsărit până în India.


Acum vreo 4 000 - 5 000 de ani, pornind de pe teritoriul unde se află acum Bielorusia, Ucraina de vest şi Polonia, s-au urnit cu încetul, însă într-un elan neînfrânat, nişte seminţii vorbind aceeaşi limbă, care au ajuns să stă-pânească cu vremea întregul nostru continent.

Nu erau de o singură rasă (adică, în termeni de antropologie, nu aparţineau cu toţii aceluiaşi tip fizic). S-a crezut, în secolul trecut, că indo-europenii, la origine, semănau toţi cu scandinavii de azi, că erau înalţi, blonzi şi cu craniul do-licocefal, adică, văzut de sus, oval ca un ou. Era o concepţie greşită: indo-europeana a fost doar o limbă. Arheologia a adus dovada că în leagănul originar s-au aflat fel de fel de popoare care, trăind de mii de ani împreună sau în vecinătate, au ajuns să vorbească aceeaşi limbă. Şi din seminţiile acestea de limbă indo- europeană, care s-au revărsat în valuri succesive, şi la intervale câte-odată mari, asupra aproape toate popoarele care trăiesc astăzi în Europa.
 

Zic aproape toate, fiindcă au rămas mici nuclee neschimbate dinaintea venirii indo- europenilor, iar după aceştia au mai venit câteva popoare de limbă diferită. Care sunt acestea din urmă? De pildă finlandezii, estonienii, ungurii şi turcii. Iar dinainte de indo-europeni cine a mai rămas? După limbă ar fi doar bascii, care formează şi astăzi un grup etnic compact în nord-vestul Spaniei şi sud-vestul Franţei. Unii antropologi susţin că şi Sicilia ar fi majoritar populată cu seminţii anterioare valului indo-european; sicilienii au adoptat însă limba do- minatorilor romani, şi n-a rămas nici o urmă a vreunei limbi anterioare idiomurilor indo- europene.
 

Sursa: O SCURTĂ ISTORIE A ROMÂNILOR POVESTITĂ CELOR TINERI de
NEAGU DJUVARA

Imparte:
Comentarii 0

Nu sunt comentarii.

CITESTE SI ALTE POEZII

  • Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie de Mihai Eminescu
    Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,                         Ţara mea de glorii,
  • Poezie de iarna pentru copii: Iarna de Vasile Alecsandri
    Poezie de iarnă pentru copii: Iarna de Vasile Alecsandri Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada, Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada; Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi, Raspand
  • Cocoşelul Creastă-Creaţă de Emilia PLUGARU
                           Pe un gard de nuieluşe,                         S-a urcat de dimineaţă        &nb
  • La grădiniţă
    Ieri la grădiniţă, O păpuşă mică Rău m-a supărat: N-a vrut să mănânce, Nici nu s-a jucat. Noi la grădiniţă Venim să-nvăţăm, Nu să facem rele, Nici să ne certăm. Aici avem j
  • Cocoselul Creastalata
    - Mi-a furat un pui pisica! Strigă cloşca Marmorica. - Cucurigu! Vin îndată! Cocoşelul Creastălată Sare gardul, prinde mâţa Şi-o ciupeşte. Sărăcuţa Începe a mieuna: - Nu mai fac, pe-onoarea mea!